| Acasă » Fişiere » Literatura » Creaţie pentru copii |
Alexandra Pîtlic-Zacon
| 2011-01-04, 2:27 AM | |
RugăStă Gheorghiță în genunchi Lângă iconiță Şi tot spune cu durere Despre-a lui dorință. - Adu-o, doamne, pe mămica Iar la noi acasă, Cred ca tu ai și văzut-o - Ea-i cea mai frumoasă. Şi tăticul să se-ntoarcă , Căci e cel mai bun, Adu-i doamne pe amândoi, Asta vreau să-ți spun. A mai plâns puțin băiatul, S-a mai închinat, Oare dragii lui părinţi, De el l-au uitat? AjutorulTata a plecat departe Şi nu m-a luat cu el, Eu sunt tare supărat, Căci ma crede mititel. Dar eu l-as fi ajutat, Împreună-am fi lucrat, Eu de toate pot sa fac- Acum singur mă îmbrac. Avem Avem un nume de botez, Avem o mamă şi un crez, Avem o casă într-un sat, Avem părinţi ce i-am lăsat. Avem duşmani , prieteni mulţi Şi mulţi ani deja trecuţi, Avem mai multe bucurii De la nepoţi , de la copii. Avem şi multe, şi puţine, Avem atât cât se cuvine. De toate să ne bucurăm, Că viaţa n-o mai repetăm. Remușcare Copiilor trimitem bani acasă Şi soţilor, să nu-i obijdium Simţindu-ne adesea vinovate, Noi vrem cu toţi bune ca să fim. Copii stau prin baruri, se distrează, Ei vor mai mult și tot mai mult Şi nu ne cred că noi în altă ţară, Nu ne-am mai cumpărat nimic demult. Iar soţii care au rămas la vatră Se plâng mereu că au multe nevoi, Mai întreţin acolo şi amante Cu banii ce-i trimitem noi. Cei de-Acasă la telefon întreabă Dacă lucrăm, câţi bani mai câştigăm, De sănătate nu se-nteresează, Dar poate noi demult n-o mai avem. Fata mamei Te-am
adus în astă ţară
Când
erai copilă,
Mai
ţii minte, era vară
Iţi
plângeam de milă.
Tot
spuneai că vrei acasă,
Aici
nu ţi-i bine,
Nu
erai prea bucuroasă
C-ăi
venit cu mine.
Te
vedeam dezamăgită,
Tristă
, dar isteată
Şi
cu inima rănită
Ai
pornit în viaţă.
Tu
munceai cu mine-alături
Prin
grădini străine,
Nu
te-ai dat niciând în lături,
Milă-aveai
de mine.
Eu
lucram şi studiam,
Căutam
iesire,
Deseori
ne mai certam,
Tristă
amintire.
Fiind
tare , n-ai căzut,
Te
călise viaţa,
Greu
ne-a fost la început,
Ne-a
salvat speranţa.
Pân-la
urmă ai învins,
Mândra
sunt de tine,
Se-împlinise
al meu vis,
Ai
rămas cu mine. Stă Gheorghiță în genunchi Lângă iconiță Şi tot spune cu durere Despre-a lui dorință. - Adu-o, doamne, pe mămica Iar la noi acasă, Cred ca tu ai și văzut-o - Ea-i cea mai frumoasă. Şi tăticul să se-ntoarcă , Căci e cel mai bun, Adu-i doamne pe amândoi, Asta vreau să-ți spun. A mai plâns puțin băiatul, S-a mai închinat, Oare dragii lui părinţi, De el l-au uitat? AjutorulTata a plecat departeŞi nu m-a luat cu el, Eu sunt tare supărat, Căci ma crede mititel. Dar eu l-as fi ajutat, Împreună-am fi lucrat, Eu de toate pot sa fac- Acum singur mă îmbrac. | |
| Vizualizări: 761 | Descărcări: 0 | | |
| Total comentarii : 0 | |